• Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
  • +373 22 237525

   Potrivit art.414 din Codul cu privire la contravenţiile administrative (în redacţia Legii Nr.110 – XVI din 2 iunie 2005), utilizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere, la completarea documentelor oficiale, a denumirilor de profesii sau funcţii care nu corespund Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova atrage după sine aplicarea de către Inspecţia Muncii a unei amenzi în mărime de la 10 la 50 unităţi convenţionale – 200 – 1000 lei.

   Nerespectarea termenului stabilit de legislaţie pentru prezentarea de către angajator Agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă a informaţiilor scrise despre locurile de muncă care au devenit libere atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la 20 la 70 de unităţi convenţionale – 400 – 1400 lei.

   Necomunicarea, în termenul stabilit de legislaţie, de către beneficiarii de ajutor de şomaj şi/sau de alocaţii de integrare ori de reintegrare  profesională agenţiei la care sînt înregistraţi despre orice modificare a condiţiilor care au condus la stabilirea drepturilor de beneficiar (de exemplu, despre încheierea unui CIM cu angajatorul) atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la 3 la 10 unităţi convenţionale – 60 – 200 lei.

   În conformitate cu art.381 alin.(1) din CM, persoanele vinovate de încălcarea legislaţiei  muncii, a contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective de muncă sînt trase la răspundere disciplinară, materială, administrativă şi penală.

   Începînd cu 1 iulie 2005, conform art.41 din Codul cu privire la contravenţiile administrative (în redacţia Legii Nr.110 – XVI din 2 iunie 2005), încălcarea de către persoanele cu funcţi de răspundere a legislaţiei muncii şi actelor normative privind protecţia muncii atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la 75 la 200 unităţi convenţionale – 1500 – 4000 lei.

   Aceleaşi sancţiuni săvîrşite asupra minorilor atrag după sine aplicarea unei amenzi de la 100 la 250 unităţi convenţionale – 2000 – 5000 lei.

   Declararea grevei nelegale, fără respectarea condiţiilor prevăzute de art.362 – 370 din CM, atrage după sine aplicarea faţă de organizatorii grevei a unei amenzi în mărime de pînă la 75 de salarii minime  - 1500 lei (art.411 din Codul cu privire la contravenţile administrative).

  Potrivit art. 412 din Codul cu privire la contravenţiile administrative, încălcarea, din intenţia persoanei cu funcţii de răspundere pe un termen de pînă la 2 luni a termenului stabilit de plată a salariului, atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la 150 la 200 de unităţi convenţionale – 3000 – 4000 lei.

  În conformitate cu art.219 din Codul cu privire la contravenţiile administrative, aplicarea amenzilor este pusă nemijlocit pe seama persoanelor de conducere respective ale Inspecţiei Muncii.

   Persoanele vinovate de încălcarea gravă a prevederilor legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii pot fi trase şi la răpundere penală conform art.183 şi 331 din Codul penal.

    Potrivit art.151 din CM, în cazul în care eliberarea carnetului de muncă este reţinută din vina angajatorului, salariatului i se plăteşte salariul mediu pentru tot timpul absenţei forţate de la lucru, cauzate de imposibilitatea angajării la altă unitate după eliberarea din serviciu din motivul lipsei carnetului de muncă. Plata salariului se efectuează doar în cazul cînd angajatorul este vinovat în această reţinere (vina poate fi dovedită în instanţa de judecată) conform art.330 alin.(1) lit.d).

    Potrivit art.356 din CM, angajatorul este obligat să execute imediat hotărîrea instanţei de judecată despre restabilirea drepturilor salariatului. Neexecutarea deciziilor judecătoreşti atrage efectele prevăzute de Codul de executare.

   Conform art.150 din Codul de executare, nr.443-XV din 24 decembrie 2004, persoanelor vinovate li se aplică o amendă în mărime de pînă la 75 de unităţi convenţionale (o unitate convenţională constituie 20 lei). Achitarea amenzii nu-l eliberează pe angajator de executarea hotărîrilor judiciare despre restabilirea la locul de muncă. La cererea salariatului instanţa de judecată îl obligă pe angajator să-i plătească salariatului salariul mediu pe tot intervalul de timp dintre pronunţarea hotărîrilor şi data executării ei.